Cât timp rezistă o credință impusă de conducătorul de trib ?

Sau cum a ajuns religia mozaică (ebraică) să fie adoptată de un popor care doar o ducea foarte bine.

Kazarii sunt o ramură a popoarelor turcice care, în secolul lX -lea domina zona de nord a Mării Negre până la Marea Caspică (ceva din Ukraina de azi și sudul Rusiei). Kaganul, căpetenia kazarilor, avea 25 de neveste, fiecare provenind de la un trib diferit, ca fică a conducătorului tribal local. Dar, căpetenia khazară,  a început să se îndepărteze de sarcinile cotidiene pentru a-și consolida statutul de monarh de drept divin.

Momentul era propice pentru că orașele întemeiate s-au dezvoltat până la nivelul în care aveau tribunale care rezolvau conflicte între musulmani, creștini și păgâni.  Conștient de  nevoia de coeziune socială dar mai ales pentru a evolua de la nivel tribal spre altceva Kaganul a căutat soluții. Teritoriul a prosperat pentru că era la intersecția unor rute comerciale unde se și întâlneau majoritatea religiilor de la acea vreme, tolerate fără probleme.

Pănă la jumătatea secolului al lX-lea numărul creștinilor din Hanatul Khazar justifica chiar numirea unui mitropolit.  Dar teritoriul era inconjurat de musulmani. Cert e că în anul 860 soli ai khazarilor au sosit la Constantinopol cerând să li se trimită predicatori care să explice cum „funcționează” creștinismul.

“Din cele mai vechi timpuri am cunoscut un singur zeu TENGRI dar evreii ne îndeamnă să acceptăm religia lor. Arabi vin cu daruri promițându-ne pace dacă urmăm credința lor.”- scria liderul kazar în *scrisoarea de intenție* trimisă la Constantinopol. Prin urmare, din capitala Imperiului Roman de Răsarit a fost trimis Chiril (cel care a inventat alfabetul care-i poartă numele) să convertească kazarii la creștinism. În drum, pentru că era iarnă, s-a oprit la Ierusalim pentru a învăța ebraica pentru a înțelege TORA cu scopul de a-i combate pe învățații evrei care se îndreptau și ei spre capitala khazarilor.

Chiril, datorită erudiției sale a câștigat simpatia celor prezenți (așa spun cronicile) iar Kaganul i-a spus că tălmăcirile lui sunt “dulci ca mierea”. Totuși delegația bizantină nu și-a atins obiectivul pentru ca liderul khazar i-a ales pe evrei.

Cum a luat această decizie nu e deloc un mister pentru că e explicată într-o scrisoare.

După ce Kaganul s-a gândit îndelung cum să rezolve dilema i-a întrebat pe creștini : dacă ar fi să alegeți între musulmani și evrei care ar fi mai OK (scuzați rima!)? Iar raspunsul a sunat cam așa :

“primi sunt mai răi decât ultimii” (adică sunt de preferat evreii în fața arabilor).

A pus aceeași întrebare musulmanilor : dacă ar fi să alegeți între evrei și creștini care ar fi mai buni?

“Iudaismul e răul cel mai mic” au zis ei criticând vehement creștinismul.

Bine atunci, a zis Kaganul : îmi dau seama că ambele tabere au recunoascut că “religia israeliților este mai bună. Încrezându-mă în mila lui Dumnezeu și puterea Atotputernicului aleg religia lui Israel, adică a lui Avraam”.

Cu aceste cuvinte a trimis delagațiile acasă, s-a circumcis, după care a ordonat slujitorilor și întregului popor să-i urmeze exemplut.

De ce merită să refac un moment interesant din istoria evreilor ? Pentru că ei nu erau militantiști să convertească alte popoare cum s-a întâmplat în istorie. A fost o alegere a unui lider. La fel cu e cu Biserica Mormonă. Când am aflat că Ion Țiriac este membru al acestei biserici (care are 16 milioane de adepți) m-am întrebat (retoric) care-i declanșatorul ?

Nu am găsit un răspuns ci mă bucură sentimentul că e loc pentru toată lumea pe această planetă. Dar am mai scris dintr-un motiv. Circulă pe internet o teorie a conspirației prin care Hitler i-ar fi  epurat pe acești evrei de origine khazară (care între timp se numesc askenazi)  în detrimentul celorlalți de origine din Spania. Nu am găsit argumente valide așa că nu le înșir aici.

Ideea memorabilă ar fi că pentru succesul unei societăți puternice, care vrea să-și impună valorile, e necesar un sistem de credințe puternic iar la capitolul imagine și percepție iudaismul a câștigat în acel perimetru acum 1100 de ani.

Practic evreii din prezent se împart în doua categorii: sefarzi si askenazi.

Sefarzii descind din evreii au trăit în antichitate în Spania pâna când au fost expulzati  și s-au instalat în tarile mediteraneene.Ei vorbesc un dialect hispano-ebraic, numit “ladino”  iar numarul lor este estimat la circa 500.000.

În acelasi timp, evreii askenazi – de originine khazară – sunt acum  în jur de 11 milioane.